miercuri, 5 septembrie 2012

Oregano, parfum, plăcere şi medicament




Oregano (origanum vulgare) este o plantă mediteraneană cărei îi place foarte mult soarele unde îşi intensifică puternicul său parfum şi poate creşte în înălţime între 20-80cm, fiind o plantă perenă.
Poate fi cultivat în grădină, dar iarna nu rezistă la temperaturile de la noi, aşa că toamna trebuie pus în ghivece şi pus la adăpost de frig, sau se poate cultiva direct în ghivece şi adăpostit pe timp de iarnă într-o încăpere cu lumină. Se udă puţin, cam o dată la 2 săptămâni, iar temperatura trebuie să fie minim 7 grade. Eu îl am plantat în ghivece care stau vara pe terasă, iar iarna le adăpostesc în bucătărie de unde mai „ciugulesc” frunze verzi şi pe timpul iernii.

Este un condiment des folosit în bucătăria italiană, dar şi în bucătăria grecească.
Oregano este una din plantele care fac parte din celebrele amestecuri de ierburi parfumate din bucătăria franţuzească.
Oregano se asociază foarte bine cu dovleceii, zucchini, ardei graşi şi cartofi, dar de preferat să se adauge în mâncărurile gătite la finish, pentru a nu-şi pierde parfumul prin fierbere, iar în bucătăria raw se foloseşte proaspăt (de preferinţă) în salate şi mâncăruri cu ingrediente cu parfum uşor.



Chiar dacă astăzi oregano este cu­noscut în primul rând pe post de con­diment alimentar, această plantă es­te apreciată de mii de ani. În Grecia antică, oregano era numit „bucuria mun­ţilor“, fiind simbolul fericirii şi bucu­riei. Diferitele specii de oregano erau foarte preţuite şi de egiptenii antici, fiind împletite în coroane şi cununi, în ve­derea diverselor ritualuri. În secolul al 15-lea, Para­cel­sus folosea această plan­tă împotriva diareei, pso­riazisului, stărilor de vo­mă, icterului şi infec­ţiilor micotice.

Oregano este foarte bogat în vitamina K.
Oregano conţine thymol şi carvacrol, uleiuri care sunt antibacteriene, luptând cu succes împotriva giardiei.
Substanţa denumită Carvacol prezentă în uleiul de Oregano este considerat ca unul dintre cele mai puternice anti virale, anti bacteriene şi anti fungale substanţe obţinute pe cale naturală.
Carvacol omoară paraziţii de orice natură.
S-a dovedit că oregano prin conţinutul mare de carvacrol, actionează mai eficient decât antibioticele, distrugand şi bacteriile rezistente la unele antibiotice.
Carvacolul acţionează la nivelul întregului organism şi poate fi utilizat atat pentru uz intern cât şi extern
Carvacol înhibă dezvoltarea bacteriilor, răspândirea Stafilocolului Auriu în special la nivel pulmonar şi facial (acne)  în paralel cu un efect antibactetian, mucolitic şi expectorant.

Thymolul şi acidul cu numele de rosmarinic sunt puternici antioxidanţi  pe care oregano ni-i oferă cu generozitate. Oregano s-a dovedit  a fi de 42 ori  mai puternic antioxidant decât mărul, de 30 ori faţă de roşii, de 12 ori faţă de portocale şi de 4 ori faţă de afine.
Nici la capitolul minerale, oregano nu stă rău, conţinând fier, magneziu şi alte minerale „sănătoase”.
Oregano este bogat în fibre şi o sursă bogată de Omega-3
 


Principalele indicatii:

- Administrare internă: colici abdominale, renale, biliare, astm bronşic, bronşite acute şi cronice, traheite, tuse cu expectoraţie, tuse convulsivă, aerofagie, atonii gastrice, gastrite, astenie nervoase, epilepsie, henoragii, dismenoree, amenoree, diaree, febră tifoida, lumbago, torticolis, boli reumatismale, convalescenţe, otalgii, dentalgii, edeme, enterite dizenteriforme.
- Administrare topică: stomatite, gingivite, aftoze bucale, excoriaţii, ulceraţii, arsuri, alopecii difuze, pitiriazis simplex capitis, ftiriaza pubiana, halenă bucală.

Dozajul probabil eficace : 1 linguriţă plantă sub formă de ceai de 2-3 ori/zi.
Contraindicaţii: reacţii alergice la plante din familia Lamiaceae, anemie feriprive.
Reacţii adverse posibile : reacţii alergice, greţuri, vărsături (doze mari).
Interacţiuni medicamentoase potenţiale: fierul - poate reduce absorbţia.
Efecte toxice : necunoscute.

Medicina traditionala: frunzele proaspete se aplicau pe bube, iar uscate în amestec cu unt se foloseau în aceleaşi scopuri. Infuzia din flori se folosea pentru tratarea durerilor de dinţi şi pentru halena fetidă. Frunzele pisate se puneau în legături ce se făceau în fierbinţelile de la picioare. Decoctul se folosea la spălarea capului în combaterea durerilor de cap sau pentru oblojeli împotriva asurzirii. Se folosea contra astmului bronşic şi gastritei, iar amestecat cu podbal, sub formă de ceai, în cazul bronşitei.



Uleiul de oregano
UZ INTERN:
Se administrează contra viruşilor, baceriilor şi paraziţilor de orice fel incluzând Candida, Giardia duodenalis, Escherichia Coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella enterica, Staphylococcus aureus. Este de asemenea util în: Infectii urinare şi Prostatita. Se poate administra de asemena Post Operatoriu pentru a evita infectarea în special cu Stafilocolul Auriu (care poate fi mortală). Indicat în infecţii pulmonare, tuse persistentă, dureri în gat
UZ EXTERN:
Uleiul de Oregano poate fi folosit şi extern prin aplicare în zona afectată de 2-3 ori pe zi:
Piele: Pentru înţepături, infecţii, furuncule, acnee, psoriazis, negi, iritaţii de piele, micoze: se aplică câteva picături de Oregano şi se freacă bine zona afectată până la absorbţia în piele. Se adaugă câteva picături de ulei în săpunul lichid sau în gelul pentru duş. Se poate  adăuga şi în săpunul lichid pentru mâini. In caz de răni pe piele, negi, furuncule sau acnee se aplică ulei până la saturaţie şi se freacă bine în piele. In cazul rănilor sau furunculelor se acoperă apoi cu un plasture.
Dinţi şi gingii- pentru a dezinfecta şi deparazita total zona bucală, pentru a trata sau preveni paradontoza:  Se pun cateva picături de ulei de oregano pe periuţa de dinţi în loc de pastă de dinţi şi se freacă dinţii. In caz de infecţii la gingii se freacă gingiile cu câteva picături.
Păr:  In caz de scalp infectat cu o ciupercă, în caz de mătreaţă, iritaţii ale scalpului, se adaugă câteva picaturi în şampon înainte de spălarea parului. Se lasă pe păr şamponul astfel preparat pentru câteva minute, după care se clăteşte
Herpes: câte1-3 picături în zona afectată de 2-3 ori pe zi
Aromoterapie: Datorită mirosului plăcut şi pătrunzător dar şi a nenumăratelor proprietăţi benefice, se recomadă câteva picături de ulei de oregano într-un vaporizator, şi astfel se purifică aerul de viruşi, bacterii, etc.
Picioare: Prezenţa fungusilor (ciupercilor) la nivelul labei piciorului produce răniri (picior de atlet) în special între degetele piciorului precum şi deteriorarea (măcinarea) unghiilor în paralel cu un miros foarte neplăcut. Se aplică şi se distribuie uniform câteva picături de ulei de oregano între degete şi pe unge
Igiena intimă: Câteva picături de ulei de oregano în apa caldă pentru baie de şezut ajută la eliminarea problemelor legate de un spectru larg de ciuperci (inclusiv Candida).
 

2 comentarii:

  1. Mi-a placut foarte mult articolul. Am sa tin cont de cele mentionate. Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc Eugen. Am rascolit multe carti si articole si, pentru ca mi s-a parut foarte interesant si de tinut minte, mi-am notat totul si am postat si aici.

    RăspundețiȘtergere