Ceasul biologic chinezesc (ciclul circadian)

Trăim cu toţii într-un univers ciclic. Totul în jurul nostru se repetă în cicluri perpetue şi continue. Viaţa este formată dintr-o serie de cicluri care o susţin şi o întreţin. Un ciclu important este bioritmul cotidian al organelor interne sau ciclul circadian: fiecare dintre organele interne ale corpului are o activitate maximă de 2 ore pe zi.

Am încercat să desenez o diagramă care poate fi înţeleasă mai uşor. Sper să fi reuşit. Iată care este explicaţia acestui ciclu zilnic al organelor interne.

Energia care circulă prin organism poate fi reprezentată printr-un ciclu de 24 de ore. La fiecare oră un organ este la activitate maximă, iar cel diametral opus pe reprezentarea grafică este în acelaşi moment la activitate minimă. În consecinţă, în orice direcţie influenţăm un organ la organul lui pereche vom obţine rezultate inverse.
Orice boală sau afecţiune are, în cursul unei zile simptomatologie oscilantă: Majoritatea crizelor biliare au loc în jurul orei 24, iar infarctul  cardiac între orele 11-13, mai ales vara.

Apariţia şi evoluţia bolilor şi, implicit, combaterea lor sunt legate şi de asemenea însuşire.

Îmbolnăvirile sunt, totodată, mai frecvente în intervalele de timp când soarele are activitate maxima, în perioadele cu explozii solare, cu furtuni magnetice, precum si când luna se află în faza de lună nouă sau lună plină.

Explicaţia poate fi găsită în dezechilibrele pe care le induc asemenea fenomene în organismul nostru, dependent, după cum se ştie şi de energia cosmică, de periodicitatea rotirii astrelor, cât şi de câmpul gravitaţional. In consecinţă, vom lua măsuri de protecţie a sănătăţii în perioadele respective:expunerea la soare, micşorarea duratei activităţii în aer liber, terapie profilactică pentru unele boli, în special ale inimii, ficatului si sistemului nervos.

S-a constatat, de asemenea, că şi anotimpurile determină în organismul nostru anumite tulburări:

primăvara sunt mai frecvente asteniile şi afecţiunile hepato-biliare;

vara, bolile cardiovasculare, neuropsihice şi enteritele;

toamna ,afecţiunile stomacului, plămânilor, colitele şi diabetul,

iarna - cele renale,urinare, genitale şi reumatismale.

Este vorba, îndeosebi, de influenţa energiei cosmice şi telurice asupra vieţii noastre, dar şi a factorilor meteorologici(vânt, căldură, umiditate, frig), care nu totdeauna sunt benefici.

Cât priveşte bioritmul activităţii noastre în 24 de ore(bioritmul circadian), s-a evidenţiat că accesele de tuse apar, de obicei, în zori, spasmele gastrice mai ales dimineaţa la primele ore, accidentele coronariene către prânz, crizele de rinichi după-amiaza, iar cele hepato- biliare imediat după miezul nopţii.

Cercetând activităţile fiziologice ale omului corespunzătoare celor 12 meridiane prin care circulă energia în cele 24 de ore ale ciclului zi-noapte, vechii chinezi au ajuns la concluzia că există un maxim energetic de circa 2 ore în fiecare meridian, astfel:

1-3	Ficatul
3-5	Plămânii
5-7	Intestinul gros
7-9	Stomacul
9-11	Splina şi pancreasul
11-13	Inima
13-15	Intestinul  subţire
15-17	Vezica urinară
17-19	Rinichii
19-21	Circulaţia sangvină/ sex
21-23	Trei focare
23-1	Vezica biliară

Potrivit acestui orologiu simbolic, organele noastre sunt suprasolicitate în perioadele de maxim energetic. Rezultă că putem preveni crizele administrând remedii adecvate cu 1-2 ore înaintea manifestării lor sau că tratamentul poate fi mai eficient când este aplicat cu 1-2 ore  înaintea acestor intervale de timp, decât după regula devenita standard: ,,De trei ori pe zi… „

In legătură strânsă cu bioritmul este şi modul de administrare a remediilor în cursul unei zile. Explicaţia principală o găsim în faptul că efectul benefic al acestora depinde într-o măsură însemnată de concordanţa momentului administrării lor cu perioadele favorabile ale proceselor fiziologice ciclice care au loc zilnic în organismul nostru (digestie, asimilaţie şi dezasimilaţie, somn etc.).

Cercetători de la UT Southwestern Medical Center au descoperit că fluctuaţiile temperaturii interioare reglează ritmul circadian al corpului, acel ciclu de 24 de ore ce controlează metabolismul, somnul si alte funcţii corporale. O porţiune a creierului sensibilă la lumină, denumită nucleus suprachiasmatic (SCN) rămâne “ceasul principal” al corpului ce coordonează ciclul zilnic, însă acesta o face indirect, conform unui studiu publicat de cercetatori ai UT Southwestern în numărul 15 din luna octombrie al revistei Science.

SCN răspunde la lumina ce intră prin ochi, aşadar este sensibil la ciclurile zilei şi ale nopţii. In timp ce lumina poate fi declanşator, cercetătorii de la UT Southwestern au determinat că SCN transformă aceasta informaţie în semnale neuronale ce reglează temperatura corpului. Aceste fluctuaţii ciclice în temperatură, reglează ciclul  celulelor, al ţesuturilor şi al organelor astfel încât acestea devin active sau inactive, după cum demonstrează studiul. Cercetătorii au ştiut de mult timp că temperatura corpului fluctuează în cazul animalelor cu sânge cald de-a lungul a 24 de ore sau a unui ritm circadian, însă noul studiu arată că temperatura de fapt controlează ciclurile corporale, spune Dr. Joseph Takahashi, conducător al secţiei de neuroştiinţă de la UT Southwestern şi autor principal al studiului.

“Mici schimbări în temperatura corporală pot trimite un semnal puternic către ceasul corpurilor noastre”, spune Dr. Takahashi, adăugând că “este necesară doar o schimbare foarte mică de temperatură internă pentru sincronizarea ceasului celular din întregul corp”.

Schimbările zilnice de temperatură sunt doar de câteva grade şi sunt interiorul marjei normale de sănătate. Acest mecanism nu are nici o legătură cu febra sau cu temperatura mediului, spune Dr. Takahashi.

Iată cum se desfăşoară acest ciclu ciracdian:

Orele 23 - 01 Vezica biliară

Între aceste ore se realizează intens funcţiile vezicii biliare. Aceasta contribuie cu secreţiile ei la digestie, este un organ care, prin disfuncţiile ei, da mari probleme întregului organism. Cei care se trezesc des noaptea în această perioadă trebuie să-şi pună cumva problema unei disfuncţii a bilei sau ficatului. Stresul şi mâncarea consistentă, cu prăjeli şi grăsimi seara, împiedică o funcţionare corectă a bilei. Compresele umede şi calde aplicate pe zona ficatului sunt benefice în acest interval orar. Ceaiul cald, băut cu înghiţituri mici, mai ales cel de pelin, băut cu 20 minute înainte de masă, ajută la activarea funcţiei bilei. Sucul de ridichi ajută, de asemenea. E de mare importanţă descongestionarea intestinului gros. Pentru cei care nu dorm în acest interval orar trebuie evitate băuturile şi alimentele reci.

Orele 01 – 03 Ficatul

Se activează ficatul. În această perioadă oxigenarea creierului este minimă.

Cei care suferă de afecţiuni hepatice au un somn zbuciumat, sau chiar se trezesc în această perioadă. Ficatul şi vezica biliară fiind organe pereche, şi cei suferinzi de afecţiuni biliare prezintă aceleaşi simptome. În această perioadă nu se recomandă fumatul,  consumul de cafea, alimente grase şi băuturi alcoolice.

Ficatul, dacă are o structură deteriorată, se poate reface în anumite condiţii, importantă fiind odihna prin somn, alături de o bună încălzire a corpului. Funcţia ficatului suferă din cauza toxicităţii mărite a unor alimente, alcool, nicotină şi stres.

Orele 03 – 05 Plămânii

Se activează plămânii, deci în această perioadă fumătorii, astmaticii, cei răciţi sau cu alte afecţiuni ale aparatului respirator se trezesc din somn, sau au un somn zbuciumat, neodihnitor. Cei bolnavi sunt copleşiţi de  senzaţia de teamă şi nesiguranţă.

Orele 05 - 07  Intestinul gros

Este perioada de activitate maximă a intestinului gros. Hrana stă în intestinul subţire circa 2 ore, iar în cel gros, circa 20 de ore. Este perioada în care majoritatea oamenilor au scaune. Se recomandă evitarea stresului şi grabei în această perioadă. Cei bolnavi cu acest organ se simt de obicei mai rău decât în cursul zilei. Se recomandă consumul de ceaiuri din plante medicinale.

Orele 07 – 09  Stomacul

Începe activitatea maximă a stomacului.

Este foarte important cum ne trezim dimineaţa: fără grabă, acordându-ne câteva clipe de relaxare. Micul dejun trebuie luat în linişte şi fără grabă. Trebuie să ţinem cont de cantitatea şi calitatea alimentelor ingerate.

Se va evita expunerea corpului la frig sau duşuri reci, este mai indicată rămânerea într-un mediu cald. Se recomandă administrarea de vitamine.

Orele 09 – 11  Splina şi pancreasul

Splina şi Pancreasul sunt la activitate maximă, iar stomacul intră în repaus. In acest interval nu se recomandă consumul de alimente greu digerabile. Este total contraindicat consumul de alcool! Se recomandă consumul de fructe (singura perioadă din zi când organismul poate digera fără efort dulciurile). Pancreasul este cel care controlează nivelul glicemiei. Este, totuşi, indicat să nu se consume prea multe dulciuri pentru a nu forţa funcţia pancreasului. Dacă nu funcţionează corect splina, „cimitirul trombocitelor”, se poate perturba nivelul de trombocite din sânge.

Se va evita efortul fizic. Din contră, disponibilitatea la efort psihic şi intelectual este la maxim.  

Orele 11 – 13   Inima

Perioada de activitate maximă a inimii. În această perioadă nu se recomandă consumul exagerat de alimente grele care implică un consum mare de energie.  În această perioadă scade nivelul de oxigenare al creierului, din această cauză există un risc mărit pentru accidentare.

Orele 13 – 15   Intestinul subţire

În această perioadă intestinul subţire este foarte activ, scade sensibilitatea la durere a danturii, deci este perioada ideală pentru tratamentele stomatologice.

Activitatea intestinului subţire, cu rol important în procesul de digestie, este ghidată de sistemul nervos vegetativ, ea putând fi blocată sau dereglată de stres sau nervozitate. Din acest motiv se recomandă ca masa de prânz să fie luată în linişte.

Capabilitatea de a avea o activitate fizică este pe curbă ascendentă.

Orele15 -17  Vezica urinară

Perioada hiperactivă a vezicii urinare. Ea un  rol important în dezintoxicarea organismului, alături de rinichi. Acest lucru poate fi accelerat cu ajutorul ceaiurilor diuretice, care au un efect maxim dacă sunt băute până la ora 19.

În această perioadă se recomandă consum mărit de lichide ( apă, ceaiuri ), şi activitate sportivă. Organismul este capabil să digere mai uşor şi alimentele mai grele, creşte în continuare predispoziţia pentru activitatea fizică.

Orele17 – 19  Rinichii

Rinichii funcţionează la capacitate maximă, este indicat să se evite acţiunile factorilor care îi îngreunează activitatea ( grăsimi, zahăr, sare, băuturi răcoritoare, conservanţi alimentari, cafea, alcool, dar mai ales stresul şi frigul. Dacă în această perioadă beneficiezi de un ceai diuretic şi de un masaj de relaxare, se produce o dezintoxicare mai eficientă a corpului.

Orele 19 – 21  Circulaţia sangvină

Activitatea maximă a pericardului şi sistemului circulator.

Este perioada când organismul refuză somnul, este perioada când corpul şi spiritul se gândesc la cu totul altceva decât somnul.

 Este perioada de maximă receptivitate a simţurilor, optimă pentru a viziona spectacole de teatru, filme sau muzică. În această perioadă  toate tipurile de medicaţie au eficienţă maximă (atât cele administrate oral, cât şi cele aplicate extern).
    

Orele 21 – 23  Trei focare sau triplul încălzitor

Intre aceste ore se acumulează multă energie în corp. Aceste două ore ale recuperării energetice se numesc la chinezi, după un meridian al corpului „triplul încălzitor”. Cei care sunt în această perioadă sensibili la frig, cei care nu pot dormi decât într-o cameră încălzită nu ar trebui să ignore acest semnal. Undeva s-a creat un dezechilibru fizic sau emoţional şi necesită atenţie. Cele două ore sunt pline de vitalitate.

Cea mai buna ingrijire

Tratează-ţi cariile după-amiaza
Efectul de analgezic al anesteziei dentare durează mai mult după-amiaza decât dimineaţa.

Ia-ţi tensiunea dimineaţa şi seara. De regulă, tensiunea arteriala fluctuează pe parcursul zilei – înregistrează valoarea cea mai scăzută în jurul orei de culcare şi cea mai ridicată dimineaţa, când te trezeşti, explică J. David Glass, doctor în biologie circadiana la Universitatea Kent, din Anglia. In cazul în care îţi ţii sub observaţie tensiunea arterială pentru a-ţi ajuta medicul să hotărască dacă ai nevoie de tratament medicamentos, s-ar putea să-ţi formezi o imagine greşită în situaţia în care ţi-o masori doar o dată pe zi. „Dacă îţi iei tensiunea singur, cel mai bine este să faci asta dimineaţa şi seara“, explica Glass. Ai grijă să o măsori la aceleaşi ore în fiecare zi – nu varia momentul. Specialistul avertizează că, dacă îţi iei tensiunea de două ori, ai putea să scapi de prescrierea unor medicamente hipotensive.

Fă mişcare seara
Dacă vrei să ajungi mai repede să fii în formă, modalitatea cea mai eficientă este activitatea fizica la sfârşitul zilei. Un studiu făcut de Michael Deschenes, doctor în fiziologia mişcării la Colegiul William & Mary din Williamsburg, Virginia, arată că forţa şi anduranţa cresc între orele 16.00 şi 20.00 cu aproximativ 5% faţă de orele dimineţii, ceea ce înseamnă că poţi depune mai mult efort. In plus, ai şi muşchii mai încălziţi, ceea ce te va ajuta să previi accidentările.

Protejeaza-ti inima
Studiile sugerează că o aspirină (de preferat cea din scoarţă de salcie) luată zilnic are mai puţine şanse să provoace sângerări stomacale (cea din salcie nu este periculoasa),  atunci când e luată spre sfârşitul zilei. Este posibil chiar ca administrarea în acest moment să te protejeze mai bine. Motivul: riscul de atac de cord creşte vertiginos dimineaţa (pericolul este de trei ori mai mare între orele 6.00 şi prânz, faţă de restul zilei). Aspirina ajută la reducerea riscului de formare a cheagurilor, diminuând consistenţa lipicioasă a trombocitelor, o singură pastilă va proteja un trombocit pe întreaga sa durată de viaţă de zece zile. Se formează însă permanent trombocite noi, iar administrarea aspirinei seara te asigură că vei avea suficient medicament în sânge pentru a proteja noile trombocite în timpul orelor de dimineaţă cu potenţial de risc.  

Fă plimbări seara
Multe persoane alergice strănută şi au mâncărimi cu precădere dimineaţa. In plus, mulţi copaci îşi eliberează polenul la răsăritul soarelui, iar cea mai mare cantitate se găseşte în aer pe la ora prânzului.
Aşadar, plimbă-te seara.

Lasă deoparte furculiţa cu cel puţin trei ore înainte de culcare
In boala refluxului gastro-esofagian, acidul stomacal ajunge adeseori in
esofag. Potrivit experţilor, acest fenomen poate declanşa sau agrava astmul, chiar dacă nu ai simptome de arsuri. Incheierea cinei cu câteva ore înainte de culcare ar putea fi benefică.
Ai mai multă energie
Stai lângă fereastră la micul dejun.
Expunerea la lumina puternică de dimineaţă îţi ajută organismul să-şi sincronizeze ceasul intern la mediul înconjurător. Astfel, te pregăteşti pentru ziua care urmează şi vei dormi mai bine noaptea.